Tineri ortodocși români, suedezi, danezi și norvegieni în pelerinaj în România, ianuarie-februarie 2013

Grupul de pelerini, după Sfânta Liturghie, împreună cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în Reședința Patriarhală din București, 2 februarie 2013

În perioada 28 ianuarie 4 februarie 2013, Centrul de tineret Sfântul Voievod Ștefan cel Mare al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord a organizat la Centrul pastoral-social Sfânta Cruce de la Mănăstirea Caraiman o tabără de iarnă și un pelerinaj la mănăstirile și bisericile din Arhiepiscopia Bucureștilor pentru tineretul ortodox român care locuiește, muncește sau studiază într-una dintre cele trei țări scandinave: Danemarca, Suedia, Norvegia, cât și pentru cei convertiți la Ortodoxie din cele trei țări amintite. Grupul de peste 40 de tineri ortodocși români, suedezi, norvegieni și danezi a fost condus de Preasfințitul Episcop Macarie al Europei de Nord. Programul s-a compus din trei momente importante: (1) activitățile desfășurate în cadrul Mănăstirii Caraiman și în împrejurimi (Mănăstirea Sinaia, castelul Peleș); (2) vizitarea mănăstirilor de pe Valea Prahovei și din împrejurimile Bucureștilor (Mănăstirile Cheia, Suzana, Ghighiu, Zamfira, Țigănești, Cernica); (3) vizitarea Patriarhiei Române, primirea grupului de către Preafericirea Sa, Părintele Patriarh Daniel, și vizitarea altor mănăstiri (Mănăstirea Pasărea și Stavropoleos, biserica Sfântul Antonie, Catedrala Sfântul Spiridon Nou) și a altor locuri obiective din București (Muzeul Țăranului Român, Parcul Herăstrău).  

Preasfințitul Episcop Macarie, alături de preoți și de tinerii pelerini, slujind Sfânta Liturghie în biserica Mănăstirii Caraiman

În contextul taberelor de tineret și al pelerinajelor, Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, prin Centrul de Tineret Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, a organizat, și la începutul anului 2013, o tabără și un pelerinaj pentru tineretul ortodox român și scandinav. Tabăra a debutat cu Vecernia din bisericuța de lemn a Centrului pastoral-social Sfânta Cruce din Mănăstirea Caraiman, săvârșită în seara zilei de 28 ianuarie, începând cu orele 17.00. După slujbă, cei 40 de tineri ortodocși români și scandinavi au avut șansa să se prezinte și să se cunoască. După cină, a urmat rugăciunea de seară, săvârșită în paraclisul Schimbarea la Față și Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul al Mănăstirii Caraiman, la care a participat și Episcopul ortodox român al Europei de Nord, Preasfințitul Macarie Drăgoi. După rugăciune, ierarhul a adresat un cuvânt de bun venit, apoi s-a prezentat itinerarul taberei: program de vizită a stațiunii Bușteni și a altor obiective din zonă, concurs de schi și săniuș, dialog cu duhovnicii mănăstirii Caraiman și ceilalți invitați, atelier de metanii și cruciulițe, programul liturgic dedicat Sfinților Trei Ierarhi și alte activități recreative și competiții sportive.

Trebuie precizat faptul că tinerii ortodocși scandinavi care s-au aflat în grup sunt o mărturie frumoasă a Ortodoxiei într-un pământ care este foarte departe, atât fizic, cât și cultural, de Duhul Ortodoxiei. Astfel, o bună parte dintre cei prezenți lucrează sau colaborează la Institutul de studii ortodoxe Sfântul Ignatie din Stockholm, unde traduc în limbile scandinave și editează cărți de spiritualitate ortodoxă, organizează evenimente, seminarii și colocvii și fac cunoscută Ortodoxia atât în mediul academic, cât și în cel bisericesc scandinav.

Preasfințitul Părinte Episcop Macarie și grupul de pelerini în fața complexului Mănăstirii Caraiman

În cadrul mănăstiresc de la Caraiman, tinerii au participat la slujbele oficiate în bisericuța de lemn a mănăstirii, cât și în paraclisul Sfântul Proroc Ilie. Astfel, marți, 29 ianuarie, și miercuri, 30 ianuarie, cu ocazia prăznuirii celor Trei Ierarhi, grupul de tineri s-a bucurat de priveghere și de Sfânta Liturghie, ascultând cuvântul Preasfințitului Macarie, care a vorbit despre cei Trei Sfinți Ierarhi și despre lucrarea lor misionară, model mai ales pentru misiunea ortodoxă ce se desfășoară în Scandinavia. De asemenea, tinerii români și scandinavi au avut binecuvântarea să stea de vorbă cu Părinții duhovnicești ai mănăstirii, cu părintele stareț, protosinghelul David, și proin starețul Gherontie Puiu, cât și cu părintele protosinghel Ioan Cojanu, starețul Mănăstirii Sfântul Ioan Botezătorul din Alba-Iulia, invitat la manifestare. Vorbind despre viața duhovnicească din mănăstiri în general și vizând viața duhovnicească din mănăstirea pe care Cuvioșia sa o conduce, părintele protosinghel David Petrovici a spus că accentul cade pe slujirea pelerinilor și a celor care poposesc în mănăstire, chiar dacă acest lucru poate îngreuna viața liturgică (slujbele) ce se desfășoară după tipicul ei mănăstiresc. Prin faptă și cuvânt, tinerii scandinavi au putut să cunoască specificul monahismului românesc, și anume dimensiunea lui misionară, filantropică și de ospitalitate, de deschidere spre slujirea creștinilor din lume. De reținut a fost, de asemenea, și cuvântul părintelui Gherontie Puiu, ctitorul mănăstirii, care a vorbit despre nevoia rugăciunii în lumea care tinde tot mai mult spre pragmatism și mai puțin înspre Dumnezeu. Părintele Stareț Ioan Cojanu, care a fost prezent la Mănăstirea Caraiman doar câteva zile, din 30 ianuarie până pe 1 februarie, a vorbit în două sesiuni despre tema și scopul prieteniei, avântul tinereții și cum poate fi el pus în slujba lui Dumnezeu și despre fenomenul emigrației tinerilor români în alte țări neortodoxe, fie pentru studii, fie pentru muncă, subliniind aspectele pozitiv-misionare. Pe parcursul acestor zile, tinerii s-au spovedit Preasfințitului Macarie și părinților duhovnicești, au primit sfătuire și încurajare și s-au împărtășit cu Sfintele Taine. După mesele de prânz și cină, s-au organizat scurte discuții tematice, orientate în special pe răspunsurile la întrebările și frământările tinerilor participanți.  

Un alt segment important al popasului duhovnicesc la Caraiman a fost și vizitarea unei părți a patrimoniului duhovnicesc și cultural din Valea Prahovei. Astfel, s-a vizitat Mănăstirea Sinaia, veche lavră isihastă ce poartă amprenta nobilimii și a regalității române. Interesant a fost pentru pelerinii noștri scandinavi să afle că pictura bisericii mari a mănăstirii a fost executată de danezul Aage Exner. Și castelul Peleș s-a numărat printre obiectivele vizitate, deoarece este o emblemă a regalității române și o mărturie a apartenenței noastre la zestrea culturală a Europei.

De asemenea, printre alte activități recreative amintim și atelierele în care s-au realizat cruciulițe și metanii, coordonate de câțiva tineri români. Tinerii scandinavi au manifestat un interes deosebit pentru această activitate, conjugată cu rugăciunea care se rostește folosind aceste metanii: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul”. La finalul acestor ateliere, tinerii au reușit să împletească propriile cruciulițe și metanii, pe care le poartă și le folosesc cu bucurie. Trebuie menționat faptul că tocmai rugăciunea inimii și metodele ei isihaste prezintă cel mai mare interes pentru scandinavii căutători de Adevăr și mulți s-au convertit prin practicarea acestei rugăciuni, care i-a condus spre Biserica Ortodoxă.

Partea a doua a taberei a constat în vizitarea unor mănăstiri mai mari de pe Valea Prahovei. Și în acest pelerinaj ne-au însoțit Preasfințitul Părinte Episcop Macarie și părintele stareț și exarh David Petrovici. Astfel, prima mănăstire vizitată a fost Cheia, situată pe malul drept al pârâului Tâmpa, județul Prahova. Exista un vechi obicei scandinav conform căruia mănăstirile de odinioară din Nordul Europei erau închinate Preasfintei Treimi. Mare le-a fost bucuria scandinavilor să afle că această mănăstire este închinată, încă din 1770, Preasfintei și de Viață Făcătoarei Treimi. A urmat apoi Mănăstirea Suzana, fondată în 1740, din comuna Măneciu, județul Prahova, o redută a rezistenței ortodoxe și un refugiu împotriva persecuțiilor habsburgice a ortodocșilor transilvăneni. De efect au fost, în special pentru tinerii scandinavi, chiliile maicilor, veritabile case românești cu cerdac și diverse elemente decorative tradiționale din lemn. O simplitate frumoasă, tipic românească! A urmat Mănăstirea Ghighiu, fondată de monahul Agapie prin secolul al XVI-lea, cu ajutorul nobilimii românești. De atunci poartă hramul Izvorul Tămăduirii, anunțând, probabil, venirea din Orient, din Siria, a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Grupul a mers apoi spre Ploiești, spre Mănăstirea Zamfira, unde am cunoscut-o pe Preacuvioasa maică schimnică Melania, care împlinise 90 de ani de viață și mai bine de 74 de ani de viețuire monahală. La Mănăstirea Țigănești s-a servit și prânzul. S-au vizitat apoi atelierele mănăstirii și muzeul. Ultima mănăstire vizitată a fost Cernica, unde s-a poposit mai mult în muzeu, admirându-se mai ales munca și activitatea celor doi mari stareți, Gheorghe și Calinic, după care ziua s-a încheiat cu privegherea pentru Praznicul Întâmpinării Domnului.

Slujind Sfânta Liturghie împreună cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în Catedrala Patriarhală din București, Praznicul Întâmpinării Domnului, 2 februarie 2013

Tabăra a fost încununată cu participarea la Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala patriarhală, în ziua de 2 februarie 2013, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, dimpreună cu Preasfințitul Episcop Macarie, cărora li s-au alăturat soborul de preoți și diaconi slujitori ai catedralei și preoții din Episcopia Europei de Nord. O parte din grupul de tineri pelerini s-au cuminecat cu Sfintele Taine. La finele slujbei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel ne-a binecuvântat şi l-a felicitat pe Preasfințitul Părinte Macarie pentru activitatea misionară: „Le dorim tuturor sănătate, bucurie, mult ajutor de la Dumnezeu și îl felicităm pe Preasfințitul Episcop Macarie pentru toată lucrarea misionară deosebită pe care o realizează acolo. A înfiinţat foarte multe parohii, a sfinţit locuri pentru biserici noi, are în construcţie biserici noi, a înfiinţat o revistă şi multe asociaţii. Tinereţea, elanul, zelul misionar ale tânărului episcop se văd în mulţimea activităţilor pe care le desfăşoară“. După slujbă, grupul a fost primit de Preafericitul Părinte Daniel în Reşedinţa patriarhală, unde tinerilor li s-au oferit albume și cărți de folos duhovnicesc. Preasfințitul Macarie, împreună cu grupul de tineri, i-a oferit Patriarhului României câteva albume, semnate de toți cei prezenți, cu peisaje și biserici din țările scandinave, și un buchet de flori. S-au vizitat, de asemenea, și studiourile Postului de Radio Trinitas și studiourile postului de televiziune al Patriarhiei Române, Trinitas TV, unde s-a putut observa truda care se depune pentru transmiterea sfintelor slujbe și a emisiunilor duhovnicești. După masa de prânz, Preasfințitul Episcop Macarie a însoțit grupul în pelerinajul ce a continuat la biserica Sfântul Spiridon ‒ Nou, unde tinerii s-au închinat moaștelor Sfântului Ierarh Spiridon al Trimitundei, apoi la biserica Sfântul Antonie ‒ Curtea Veche, una dintre cele mai vechi din București, la biserica Zlătari, unde se află moaștele Sfântului Ierarh Ciprian, încheindu-se la mănăstirile Stavropoleos și Pasărea. Următoarea zi, 3 februarie 2013, Preasfințitul Episcop Macarie, împreună cu soborul de slujitori din Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, a slujit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, care s-a dovedit a fi neîncăpător, oamenii fiind nevoiți să stea și în curte. Preasfinția Sa ne-a vorbit despre Zaheu vameșul și pilda credinței sale. După slujbă, a urmat masa festivă de încheiere la Centrul Iustin Patriarhul din București, apoi s-au vizitat și alte locuri importante din București: Muzeul Țăranului Român și Parcul Herăstrău.

Grupul de pelerini primind binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în Reședința Patriarhală din București, 2 februarie 2013

Grupul de pelerini primind binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în Reședința Patriarhală din București, 2 februarie 2013

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tabăra de tineret de la Mănăstirea Caraiman, organizată în perioada 28 ianuarie ‒ 3 februarie 2013 de Centrul de Tineret Sfântul Voievod Ștefan cel Mare al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, s-a compus din trei părți: (1) activitățile desfășurate în cadrul mănăstirii, în stațiunea Bușteni și stațiunile vecine; (2) pelerinajul la mănăstirile importante de pe Valea Prahovei și din București și (3) vizitarea Patriarhiei Române, participarea la slujbele oficiate în Catedrala și Paraclisul Patriarhal al noii Catedrale și primirea oficială de către Patriarhul României. Evenimentele cele mai importante și marcante ale primei părți au fost întâlnirile și convorbirile cu Preasfințitul Episcop Macarie, cu părinții duhovnicești ai mănăstirii Caraiman, protosinghelii David Petrovici și Gherontie Puiu, și cu părintele Ioan Cojanu, starețul mănăstirii Sfântul Ioan Botezătorul din Alba-Iulia. Apoi, vizitarea importantelor centre de cultură și spiritualitate din zonă, castelul Peleș și mănăstirea Sinaia. Succesul de care s-a bucurat această tabără încurajează Centrul de Tineret al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord să mai organizeze astfel de evenimente și în viitor, pentru folosul duhovnicesc și întărirea în credința ortodoxă. A fost o experiență benefică atât pentru tinerii scandinavi ortodocși, care acasă nu au mărturiile și vetrele de spiritualitate din zona ortodoxă a Europei, cât și pentru tinerii români ortodocși, care, trăind departe de țară, sub presiunea integrării, tind să neglijeze propria lor zestre ‒ limbă, cultură și credință. Monahul de la Rohia, Nicolae Steinhardt, exclama: ,,Ce pustiu ar fi pământul dacă nu ar fi punctat de biserici! Avem un pământ bogat, mai ales datorită geografiei sacrului, punctată de nenumăratele biserici și mănăstiri”, și lucrul acesta este cel mai evident pentru oricine călătorește pentru prima dată în România.

Ierom. Avram Gînju

Parohia ortodoxă română Copenhaga, Danemarca

Pr. Casian Silviu

Parohia ortodoxă română Herning, Danemarca

Articol aparut in revista Candela Nordului, numarul 6, 2013

Leave a Reply

*

captcha *